Fără sfârşit
Fără sfârşit este pădurea
scitică, în care băiatul meu trebuie să intre.
Tânăr este chipul, pe
care băiatul meu îl va călca în picioare în pârâu.
De încredere este primul
peşte în plasa sa. Al doilea nu prea.
Caldă e iarba, în care
băiatul meu are voie să cadă seara, şi somnul lânga el.
Şi stelele vor clipi din
crengi, când băiatul meu pleacă.
Si lungile gene de argint
ele le vor pierde mirate.
Mioape stele de pădure şi
frumosul meu băiat ....
poezie tradusă din lb. germană în lb. română de Daniel Pop
|